stiati ca?

Se spune ca Albert Einstein nu a vorbit pana la varsta de 3 ani, facandu-i pe membrii familiei sa creada ca baiatul lor are probleme cu dezvoltarea fiziologica si psihica. A vorbit foarte putin pana la varsta de 9 ani, aproape mormaind cateva cuvinte desi, s-a aflat mai tarziu, baiatul forma in minte frazele intregi. Lipsa de comunicare cu adultii ori cu copiii de-o seama i-au si atras oprobiul celorlalti, micul Albert fiind marginalizat atat in grupurile de copii cat si la scoala.

Copilul Einstein avea insa preocupari. Principala, de a asimila tot ce se intampla in jurul sau. Discutiile la care asista, faptele pe care le vedea, obiectele pe care le atingea, au trecut prin filtrul atentiei lui Einstein care prelua toate informatiile posibile din jurul sau si le analiza, orientarea sa catre cunoastere fiind astfel dominanta in fata activitatilor specifice varstei sale. Motiv pentru care vorbirea nu era importanta pentru el.

Exista si o anecdota al carei personaj este copilul Albert, facuta publica de catre Otto Neugebauer, un istoric al stiintei, dar neconfirmata de catre Einstein sau familie. Povestea spune ca Albert a formulat prima sa fraza completa in timpul unei cine, strigand indignat si cat se poate de fluent ca “Supa este prea fierbinte!”. Bineinteles ca parintii au fost surprinsi de lejeritatea in vorbire a baiatului lor si l-au intrebat de ce nu a vorbit si inainte de acel eveniment, Albert raspunzand “Pentru ca pana acum absolut totul a fost in ordine”. Dupa ce oamenii din jur i-au inteles si acceptat aceasta orientare catre cunoastere si stiinta, problemele de adaptare ale copilului Einstein s-au mai atenuat, chiar daca timpul dedicat studiului pe cont propriu i-a influentat disponibilitatea de relationare cu cei din jur